Desene Animate - Pentru copii.

The Cramp Twins

2010-10-16T14:03:00.000-07:00

Acordati cateva secunde ca sa fie stabilita conexiunea cu serverul unde este desenul animat, va multumim!

Ben 10: Alien Force

2010-10-16T13:59:00.000-07:00

Acordati cateva secunde ca sa fie stabilita conexiunea cu serverul unde este desenul animat, va multumim!

Bakugan Battle Brawlers

2010-10-16T13:54:00.000-07:00

Acordati cateva secunde ca sa fie stabilita conexiunea cu serverul unde este desenul animat, va multumim!

Bad Dog

2010-10-16T13:48:00.000-07:00

Acordati cateva secunde ca sa fie stabilita conexiunea cu serverul unde este desenul animat, va multumim!

Avatar: The Last Airbender

2010-10-16T13:46:00.000-07:00

Acordati cateva secunde ca sa fie stabilita conexiunea cu serverul unde este desenul animat, va multumim!

Atom Ant

2010-10-16T13:44:00.000-07:00

Acordati cateva secunde ca sa fie stabilita conexiunea cu serverul unde este desenul animat, va multumim!

Archer

2010-10-16T13:42:00.000-07:00

Acordati cateva secunde ca sa fie stabilita conexiunea cu serverul unde este desenul animat, va multumim!

Animated Clip

2010-10-16T13:41:00.001-07:00

Acordati cateva secunde ca sa fie stabilita conexiunea cu serverul unde este desenul animat, va multumim!

Angel Beats

2010-10-16T13:40:00.001-07:00

Acordati cateva secunde ca sa fie stabilita conexiunea cu serverul unde este desenul animat, va multumim!

American Dragon: Jake Long

2010-10-16T13:37:00.001-07:00

Aladdin

2010-10-16T13:35:00.000-07:00

Afro Samurai

2010-10-16T13:31:00.000-07:00

Blogul Refuzake

2010-08-26T12:50:00.001-07:00

Salut,

Te invit să intri şi tu pe Blogul Refuzake.

Aici poţi să:

Ai o listă cu programe utile la care poţi face Download;

Downloadează chiar acum,

Să citeşti o poveste despre Dănuţ, în Eh! Dănuţ te aşteaptă un personaj simpatic;

Vezi cele 6 parţi din Dănuţ,

Şti că are şi o galerie foto, cu fotografii făcute chiar de el ?

Vizualizează fotografiile făcute de Refuzake

O altă întâmplare îşi face apariţia, Mâine cum o să fie;

Vezi ce se întâmplă defapt,

Muzica ne încalzeste cel mai bine sufletul, deci bineînteles că există şi Muzică pe acest blog;

Ascultă cele mai noi piese,

Nu te-au relaxat ieşirile în oraş? El a avut O ieşire undeva şi s-au întâmplat multe, află ce şi cum;

Vezi cum a decurs ieşirea,

Pentru ca a vizualiza un film te relaxează cel mai mult, avem o serie de Trailere ca să şti ce să alegi;

Vezi toate trailerele de pe blog,

Pentru că un videoclip, sau chiar un video haios, îţi face ziua mai bună, te invităm să intri în lumea Video Land de pe Blogul Refuzake;

Videclipuri sau Video-uri Haioase ?

Vrei să vezi ce prieten stă pe invizibil te invit să foloseşti recomandarea de pe Blogul Refuzake;

Detectează invizibil,

Daca ai mai multe întrebări sau vrei să vorbeşti cu el, poţi să vorbeşti cu el, bineînteles dacă este online;

Vorbeste cu Refuzake.

Desene Animate: Naruto Shippuuden

2010-07-15T23:01:00.000-07:00

Naruto Shippuuden 132 ro sub

Desene animate: Ciocanitoarea Woody

2010-07-15T12:47:00.000-07:00

Desene animate: Ciocanitoarea Woody

Copiii de la 402 - Bun venit la intersectia sigura

2010-07-15T10:10:00.000-07:00

Atomic Betty - betty se micsoreaza

2010-07-15T09:47:00.000-07:00

Alba ca zapada si cei 7 pitici ( Dublat )

2010-07-09T08:04:00.000-07:00

Desene Animate: Ben 10 si Omnitrix-ul lui

2010-07-03T11:39:00.000-07:00

Desene Animate: Batman Beyond: Return of the Joker

2010-07-03T11:38:00.000-07:00

Desene Animate: Greierele si furnica

2010-07-03T11:37:00.000-07:00

Desene Animate: Robo Gandacelul

2010-07-03T11:36:00.000-07:00

Desene Animate: Degetica

2010-07-03T11:35:00.001-07:00

Desene Animate: Ratusca cea urata

2010-07-03T11:34:00.000-07:00

Desene Animate: Ciocanitoarea Woody Woodpecker - Niagara Fools

2010-07-03T11:33:00.000-07:00

Mica sirena - desene animate

2010-07-03T11:31:00.000-07:00

Andersen Povestitorul - Hainele noi ale imparatului

2010-07-03T11:29:00.000-07:00

Kid Vs. Kat - Episodul 1 - Desen Dublat

2010-07-03T11:23:00.001-07:00

Johnny Test – Johnny Test stapanul mingii

2010-02-16T23:49:00.001-08:00

Johnny Test – Johnny Test stapanul mingii

2010-02-16T23:49:00.000-08:00

Jocuri Ben 10

2010-02-15T11:02:00.000-08:00

Am gasit un blog care are multe jocuri cu Ben 10, Jocuri Ben 10 este locul unde poti sa joci Jocuri cu Ben 10

Pentru cei care Le Place sa joace Jocuri Ben 10 recomand sa viziteze blogul http://jocuriben10.info/ !

Invita si tu prietenii sa joace Jocuri Ben 10 !!!

Spider-Man – Omul Paianjen – Blade, vanatorul de vampiri

2010-01-05T09:55:00.000-08:00

Click aici ca sa vezi mai multe desene animate !

Review RefuBlog.blogspot.com

2009-08-10T00:15:00.001-07:00

Ai auzit de Blogu` Lu` ReFu ? Daca nu hai sa iti explic ce este acolo, un blog plin cu informatii, poze chiar si muzica recomandata pentru a iti face ziua mai buna, tot acolo gasesti si cele mai simple explicatii si tutoriale pentru a reusi ceva nou.

Coiotul si Road Runner

2009-07-14T14:52:00.001-07:00

Click aici ca sa vezi mai multe desene animate !

Casper - Which is witch

2009-07-14T14:51:00.001-07:00

Click aici ca sa vezi mai multe desene animate !

Scooby Doo - The Headless Horseman Of Halloween ( Partea 3 )

2009-07-14T14:49:00.001-07:00

Vezi cele 3 parti deodata !!!

Scooby Doo - The Headless Horseman Of Halloween ( Partea 2 )

2009-07-14T14:48:00.002-07:00

Vezi cele 3 parti deodata !!

Scooby Doo - The Headless Horseman Of Halloween ( Partea 1 )

2009-07-14T14:48:00.001-07:00

Vezi cele 3 parti deodata !!!

Felix the Cat - Motanul Felix - Opening theme

2009-07-14T14:46:00.000-07:00

Felix The Cat - Motanul Felix - The Magic Bag

2009-07-14T14:45:00.000-07:00

Superman - The Mechanical Monsters

2009-07-14T14:43:00.001-07:00

Superman - The Mummy Strikes

2009-07-14T14:42:00.001-07:00

Dexter`s Laboratory - Dexter si Mandark

2009-07-14T14:39:00.000-07:00

Dexter's Laboratory - Way Of The Dee-Dee (Part 2)

2009-07-14T14:37:00.000-07:00

Dexter's Laboratory - Way Of The Dee-Dee (Part 1)

2009-07-14T14:35:00.000-07:00

Degetica - Desen Animat

2009-06-23T01:23:00.000-07:00

Montaj de noapte buna, AZOREL

2009-06-23T01:21:00.000-07:00

Cei 3 Purcelusi ( Tradus in limba romana )

2009-06-23T01:18:00.000-07:00

Povestea porcului - Ultima Parte (Sfârsit)

2009-06-23T01:16:00.001-07:00

Povestea porcului - Desen Animat (Partea a3-a)

2009-06-23T01:14:00.000-07:00

Povestea porcului - Desen Animat (Partea 2)

2009-06-23T01:13:00.000-07:00

Povestea porcului - Desen Animat (Prima Parte)

2009-06-23T01:10:00.000-07:00

Alba Ca Zapada, Walt Disney

2009-06-23T01:08:00.000-07:00

Un fragment din filmul de desene animate Snow White, de Walt Disney

Vezi alba ca zapada dublat in limba romana click aici

Desene Animate > Praslea

2009-06-23T01:04:00.000-07:00

Praslea desene animate

Bugs bunny si vanatorul

2009-06-23T00:57:00.000-07:00

Broasca testoasa cea fermecata de Petre Ispirescu

2009-04-22T22:54:00.002-07:00

Broasca testoasa cea fermecata
de Petre Ispirescu

A fost odata ca niciodata; ca de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de cand facea plopsorul pere si rachita micsunele; de cand se bateau ursii in coade; de cand se luau de gat lupii cu mieii de se sarutau, infratindu-se; de cand se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si s-arunca in slava cerului de ne aducea povesti;
De cand se scria musca pe parete,
Mai mincinos cine nu crede.
A fost odata un imparat, si el avea trei feciori. Cand le-a venit si lor vremea de insuratoare, le-a zis imparatul:
- Dragii mei copii, v-ati facut mari; mergeti de va cautati ursitele, ca sa intrati si voi in randul oamenilor.
- Vorbele tale, tata, sunt pentru noi ca o icoana la care ne inchinam, raspunsera copiii si, dupa ce ii sarutara mana, se gatira, care mai de care, sa plece mai curand.
Fiul cel mare se imbraca cu hainele ce le avea el mai bune, lua oaste cu dansul si banet de ajuns.
Mergand spre rasarit, ajunse la curtea unui imparat care avea o fata, singura la parinti. O peti de la tatal ei, imparatul, si invoiala se si facu.
Asemenea si cel mijlociu, dupa ce se dichisi si el cum stiu mai bine, pleca si el inspre apus. Ajunse si el la curtea unui alt imparat, carele asemenea avea o fata. Facura vorba, si iute, iute, se logodi si el cu dansa.
Pe fiul cel mai mic, insa, nu-l tragea inima a pleca in petit. Dara n-avu ce-si face capului, caci tata-sau il trimitea intruna sa caute a se capatui si el. Lua si dansul niste haine, numai sa nu zica nescine ca nu s-a gatit, si de cheltuiala ce pe apa nu curge, si pleca si el, stii, cam in dorul lelii.
Dara unde sa se duca? Nici el, iaca, nu stia. Misca si el picioarele a lene, unul dupa altul inaintea lui, numai sa zica ca umbla, apuca pe o carare ce intalni in cale, si merse pe ea, fara sa-si dea seama unde se duce. Cand, ce sa vezi d-ta? Poteca pe care apucase, il scoase drept la un elesteu mare. In cale vazu o nuia lunga de alun pe care o lua, asa de florile marului, fara sa stie ce are sa faca cu dansa.
Ajungand pe marginea elesteului, se aseza si el acolo jos, si, privind cu nedomirire, ia asa numai ca sa zica si el ca face ceva, balacea cu nuiaua prin apa, si facea haz cum sare stropii de apa, cand o lovea. Apoi incepu a cugeta. El vedea ca fiecare strop de apa, cand pica inapoi la matca, se face cate un armean (cerc) impregiurul lui, si de ce merge se mareste, pana ce intra iarasi in sanul matcei de unde a iesit, fara mai pe urma sa se cunoasca nici locul unde a picat stropul, nici intinderea armeanului din giurul lui, ci totul ramanea ca mai-nainte, adica fata apei lucie ca o oglinda.
El era dus cu gandurile. Se uita si nu mai vedea, tot da cu nuiaua in apa, si nu stia ce facea. Nu mai simtea daca este, ori nu mai este. Cand, iata ca o broasca testoasa iesise pe luciul apei, si se uita gales la dansul. Unde lovea el cu nuiaua, si unde se deschidea talazurile care inconjura varful nuielei, acolo, tast! si dansa, si ochii de la dansul nu si-i mai lua.
Se uita la dansul parca sa-l soarba cu privirea. Dara el nu vedea, nu auzea. Atata era de dus cu mintile.
In cele din urma, cum, cum, baga de seama ca o broasca testoasa se tine dupa varful nuielei lui. Se uita si el la dansa, si parca ii zicea inima ceva, dara nu pricepu nimic.
Cand se trezi bine din cugetarile lui, vazu ca soarele da in asfintit. Se scula binisor, fara sa-i pese de ceva, si se duse acasa.
A doua zi iarasi asa facu, fara sa-i plesneasca prin cap ceva, si fara sa-si mai aduca aminte ca plecase in petit.
A treia zi, cum se scula, pleca iarasi la marginea elesteului. Pasamite il tragea ata la ursita lui.
Si cum sta el acolo si se juca cu nuiaua in apa, iara broasca testoasa ii tot sarea pe dinainte si se uita la dansul cu dor, isi aduse aminte, la urma urmelor, ca el era plecat in petit, si ca fratii lui erau a se intoarce a doua zi cu logodnicele lor.
Tocmai cand voi sa se scoale si sa plece spre a merge sa-si incerce si el norocul, iata ca broasca mai tasni o data, iar el isi arunca ochii la dansa mai cu bagare de seama. Se uita drept in ochii broastei, si simti un nu stiu ce, colea la inimioara, pare ca il sagetase ceva. Sezu iarasi jos. Ar fi voit sa plece, dara parca il pironise cineva locului. Mai voi el sa faca ceva cumva, asa ca sa se departeze, dara in desert. Picioarele nu se mai miscara, ca si cand ar fi fost butucite.
Se mira de asta lancezeala. Si, mai aruncandu-si cautatura la broasca, vazu ochii ei, pare ca stralucea de un foc ce simtea ca il atinge. Atunci isi lua inima in dinti si striga:
- Asta sa fie logodnica mea.
- Iti foarte multumesc, dragul meu iubit, ii raspunse atunci broasca. Cuvantul tau a sfaramat toate farmecele ce ma tineau inlantuita. Tu esti ursitul inimii mele. Pe tine te voi urma pana voi avea viata in mine.
Se sperie oarecum, fiul de imparat, cand auzi pe broasca vorbind.
Ar fi rupt-o d-a fuga, dara graiul ei era dulce si viersul cu lipici ce avea il facu sa-i ramaie talpile lipite de locul unde sta.
Broasca se dete de trei ori peste cap si se facu o zana gingase, si plapanda, si frumoasa; cum nu se mai afla sub soare. Ii venea flacaului, de drag, sa o soarba intr-o lingura de apa. Dara se opri, si nu facu nici o miscare, ca sa nu supere ori sa indaratniceasca pe zana a veni dupa el, caci simti ca, de aci inainte, fara dansa nu va putea trai.
Se pusera la vorba, si nici ei nu stiau ce vorbesc. Aci incepeau una, aci lasau alta, pana ce se pomenira ca amurgise. Si fiindca a doua zi era sa vie fratii cu logodnicele lor, spuse zanei ca se duce sa instiinteze si el pe tatane-sau ca a sa-si aduca si el logodnica.
Broasca intra iarasi in elesteu, iara dansul pleca la curtea imparateasca. Mergea el, dara parca-l tot oprea cineva in cale. I se parea ca-l trage cineva de la spate de haine. El se tot intorcea de se uita inapoi. Nu vedea nimic, insa el isi tot intorcea capul si se uita. Noroc ca i se scurtase calea si ajunse acasa, caci, de tinea drumul mai lung, te mira de nu ramanea cu gatul stramb, de atata uitat inapoi.
Daca ajunse si gasi pe toti ai lor adunati la tatal sau, incepu sa le povesteasca siretenia celor ce i se intamplase. Cand ajunse sa le spuie ca a zis broastei: "Tu sa fii logodnica mea", toti se umflara de ras deodata si incepu a-l cam lua peste picior cu vorbe in doi peri si cu glume nesarate. Vru el sa le spuie cine a fost broasca, dara nui detera ragaz, caci ii luau vorba din gura, si-l cam dedeau in tarbaceala cu graiuri care mai de care pacalitoare.
Daca vazu, tacu din gura si inghiti rusinea ce-i facura fratii inaintea tatalui sau. Se gandi el: "Acum o mie de vorbe un ban nu face. Lasa, isi zise el, sa vedem ca cine rade mai la urma, rade mai cu folos".
A doua zi fiecare flacau zbura la logodnica sa. Iara imparatul puse de impodobi palatul si cetatea cat se putu mai frumos, ca sa-si primeasca nurorile. Oamenii umblau cete, cete prin cetate, ca in zi de sarbatoare, ostasii se gatira ca de alai, pana si copiii se veseleau de veselia imparatului.
Venira unul dupa altul feciorii cei mai mari ai imparatului cu logodnicele lor. Ce e drept, si ele erau frumoase, hainele pare ca le erau turnate pe dansele. Fiecare isi adusese zestre insemnata: robi, cai, carute ferecate; si le priimise imparatul cum se cuvine imparatilor si fiilor de imparati.
Ei, daca se adunara la un loc, adusera vorba iarasi despre broasca fratelui lor celui mai mic, si incepura impreuna cu logodnicele lor a grai despre dansul cam in dodii.
Ii tinura de rau tatal lor, caci de, orice s-ar zice, fiu ii era si al mic, si il durea la inima cand il luau in ras, dara toate fura in desert, caci, desi nu mai vorbea de rau aievea in fata imparatului, pe din dos, insa, isi bateau mendrele, cum voiau, isi dedeau coate de radeau, si chiar se vorbira, amandoi fratii cu logodnicele lor, sa faca pe fratele lor mai mic de ras si ocara, cand va veni cu broasca testoasa inaintea imparatului.
Fiul cel mic al imparatului daca se duse si el sa-si aduca logodnica, broasca cea testoasa iesi din elesteu la dansul, se dete de trei ori peste cap si se facu om ca toti oamenii. Vorbira ce vorbira, apoi fiul imparatului ii zise sa se gateasca sa mearga. Atunci ea ii raspunse:
- Dragul meu logodnic, trebuie sa stii ca si eu sunt fata de imparat, si inca fata de imparat mare, si avut, si puternic. Dara blestematele de farmece ne-a acoperit palaturile cu apa aceasta murdara, imparatia ne-a rapit-o dusmanii, si pe mine ma facut precum m-ai vazut.
Vorbele ei mieroase, viersul ei placut, de pare ca te ungea la inima, nu altceva, zapacise oarecum pe bietul fecior de imparat, dara, tiindu-si firea si nepierzandu-si cumpatul, el ii mai zise:
- Lasa astea acum. Odata daca te-am ales, tu esti a mea, floncaneasca lumea ce va vrea. Gateste-te, iti zic, si aidem, ca ne asteapta tatal, cu fratii si cu cumnatele mele.
- La noi este obiceiul, adaoga zana, ca inainte de a merge la cununie, sa ne imbaiem.
- Ne vom imbaia la palaturile tatalui meu, raspunse el.
- De ce sa mai facem p-acolo tevatura? Sa ne imbaiem aci.
Si facand un semn cu mana, apa elesteului se trase intr-o parte si intr-alta, si in locul lui se vazura niste palaturi, stralucitoare de podoabe, incat la soare te puteai uita, dara la dansele ba. Aurul cu care erau poleiti stalpii si ciubucele de pe langa streasina licarea de-ti lua ochii.
Zana lua de mana pe fiul imparatului si intra in palat. Vezi ca el ramasese cu ochii bleojditi, ca unul ce nici dansul, desi era fecior de imparat, nu mai vazuse asemenea scumpeturi.
Si fiind gata baile si apa incropita numai ca laptele cand il mulge de la oaie, intrara fiecare in cate o baie si se imbaiara.
Fiul imparatului nu cuteza sa calce pardoseala baii si pe velintele cele de mare pret ce erau asternute prin palat, de mila sa nu le strice frumusetea.
Baia era pardosita cu tot felul de marmura lustruita si adusa din mestesug asa, incat inchipuia fel de fel de flori, de pasari si cate nagode toate. Apa ciuruia din teve aurite si o lua cu nastrape si cu cause de aur. Stergarele erau de matase si in tesatura cu fir de cel mai bun si cu margaritare.
Dupa ce iesira din baie si se imbracara, trecura prin gradina, unde mirosul florilor ii imbata.
Zana porunci si trase la scara o caruta ferecata in aur, cu patru telegari de mancau foc. Caruta era impodobita cu pietre nestemate de sclipeau in fata soarelui ca cine stie ce lucru mare. Ei se urcara. Cum se puse el langa dansa, un luceafar se aseza pe fruntea ei, si asa stralucea de orbea pe cei ce se uitau asupra dansilor.
Amandoi erau imbracati cu niste haine scumpe si foarte frumoase. Caii pornira. Dara zburau de parca n-atingeau pamantul, iara nu ca mergeau. Intr-o clipa ajunsera la imparatul, tatal baiatului, carele il astepta si se ciudea de atata intarziere.
Cand ii vazura, toti intelesera ca aceasta era femeie de pe alte taramuri, si lauda pe fiul de imparat pentru o asa nimerita si neasteptata alegere. Fratii cei mai mari o malcira, vazand atata frumusete si atata bogatie. Mai mare stralucire si gingasie ca aceasta nu se mai vazuse sub soare si pe la dansii pana atunci. Incepura a-si da coate, a-si veni in cunostinta si a se cai de rasul ce facusera de fratele lor.
Imparatul nu mai putu de bucurie, cand vazu ca fiul sau cel mai mic ii aduce in casa minunea minunilor. Zana se purta cu mare bunacuviinta, si vorbi astfel incat robi toate inimile. Oaspetii nu-si mai luau ochii de la dansa si urechile lor nu mai ascultau alte vorbe, decat vorbele ei, ca mult erau cu lipici.
Fiii cei mari ai imparatului povatuira pe logodnicele lor ca sa faca si ele tot ce va vedea pe zana ca face, si la cununie si la masa.
Imparatul isi implini pofta inimei lui. El dorise, vezi, sa-si cunune toti copiii intro zi, si asa si facu.
Era vesel imparatul pentru aceasta, cat un lucru mare.
Dupa ce se cununara fiii imparatului cu logodnicele ce-si alesesera fiecare, se prinsera in hora si jucara, ca la nunta unui imparat. Ceilalti jucau, nu jucau, dara zana cand juca, parea ca n-atinge pamantul. Lumea privea si i se umplea inima de mandrie, caci fiul cel mic al imparatului lor adusese o asa zana sa o domneasca. Oamenii se luau la prinsoare ca nici in cer nu se gasea o mai mare frumusete ca ceea ce aveau ei dinaintea ochilor lor.
Intre acestea veni seara, si se puse o masa d-alea imparatestile. imprejurul mesei imparatesti, o multime de alte mese erau puse pentru boierime, pentru negustorime si pentru prostime. Se pusera la masa.
Nurorile cele mari ale imparatului tineau ochii tinta la zana sa vaza ce face ea ca sa faca si ele, dupa povata sotilor lor.
Zana, din fiecare fel de bucate ce se aducea la masa, lua cate nitele si baga in san. Asemenea facura si cumnatele ei. Mancara si se veselira cat le ceru inima.
Cand se sculara de la masa, zana se duse la imparatul socru, ii saruta mana, ii multumi, si, scotand din san, de unde bagase bucatele, un manunchi de flori bine-mirositoare, i-l dete ca semn de iubire fiasca.
Odata se umplu locul de un miros asa de frumos si strein, cum nu mai mirosise oamenii locului aceluia. Atunci toti intr-o glasuire strigara: "Sa ne traiasca doamna si imparateasa noastra", iara ea, fara a se mandri, se trase din naintea imparatului cu totul smerita si se aseza langa sotiorul ei.
In calea ei, incepu a curge de printre incretiturile hainei sale margaritare, de umplu locul; iara mesenii, cu buni, cu prosti, se plecara si le adunara.
Ducandu-se si nurorile cele mai mari ale imparatului sa-i multumeasca, ii sarutara si ele mana. Cand voira insa a scoate si ele din san ce pusesera in timpul mesei, bagara de seama ca hainele lor sunt murdare si terfelite de bucate, incat nu mai semana a haine puse pe om, ci a alte dihanii, si se facu un ras de mila lor in toata nunta, incat plecara umilite in camarile lor ca sa se schimbe, fiindca nu mai era chip a mai sta asa ingalate la nunta.
Atunci multimea, cu mic, cu mare, si imparatul impreuna cu dansa, strigara intr-un grai, ca acesti soti sa-i domneasca de aci inainte. Imparatul se cobori din scaun, si se urca fiul cel mic cu sotia sa.
Aceasta imparateasa cu rostul ei cel blajin, cu purtarea cea cumpatata, se facu de o iubira pana si cumnatele ei. Iara fiul imparatului, cu agerimea mintii lui, cu intelepciunea cea fireasca si cu povetele imparatesei, sotia lui, domni in pace, in liniste si in veselie toata viata lui.
Eram si eu p-acolo. Si fiindca am dobandit si eu un os de ros, mi-am pus in gand sa va povestesc, boieri d-voastra, lucruri care, de s-ar crede, m-ar da de minciuna.

Batranica si Spiridusul poveste irlandeza

2009-04-22T22:54:00.001-07:00

Batranica si Spiridusul
poveste irlandeza

Intr-o buna zi o batranica se plimba pe afara cand a auzit un zgomot usor.

Poc, poc, poc! Poc, poc, poc!

"Ma-ntreb ce poate fi," a zis batranica.

S-a furisat in spatele unui copac si de acolo, spre marea ei surpriza, a vazut un spiridus imbracat in haine verzi. Acesta lovea cu un ciocan micut, facand pantofi pentru alti spiridusi si zane mititele.

Batranica l-a apucat pe spiridus de gulerul hainei. "Te-am prins, Domnule Spiridus!" a strigat ea.

"Intr-adevar m-ai prins," a spus calm spiridusul. "Dar iti multumesc daca imi dai drumul sa ma pot intoarce la treaba mea."

"Ooo, nu," a spus batranica. "Nu inainte sa-mi spui unde-ti este oala cu aur. Toata lumea stie ca atunci cand prinzi un spiridus el trebuie sa-ti arate unde-i este ingropata oala cu aur."

Spiridusul a ras. "Deci, vrei oala mea cu aur, nu-i asa? Foarte bine. Urmeaza-ma atunci si-ti voi arata unde se afla ingropata."

Spiridusul a pornit-o inainte urmat de batranica care se tinea strans de haina lui.

Intr-un final au ajuns intr-un camp unde cresteau sute de tufisuri. Spiridusul a aratat spre unul dintre ele si a spus, "Sapa sub acest tufis si vei gasi tot aurul pe care ti-l doresti."

Batrinica s-a uitat la pamintul tare. "Trebuie sa ma-ntorc acasa si sa iau o lopata," a spus ea. "Dar mai intai am sa leg de tufis esarfa mea ce rosie. Asa voi stii unde sa sap cand ma-ntorc cu lopata."

"Buna idee," a spus spiridusul cu o sclipre in ochi. "Sa te bucuri de aurul ce-l gasesti!" Si facand semn cu mana, spiridusul a disparut.

Batranica a alergat spre casa si a luat o lopata. Pe drumul inapoi s-a gandit cum sa cheltuiasca aurul ce-l va gasi.

Dar cand a ajuns din nou in camp, ochii i s-au marit de surpriza. In locul unei singure esarfe rosii, a vazut sute la fel. Fiecare tufis avea o esarfa rosie legata de el!

"Ooo, nu!" a strigat batranica. "Spiridusul acela m-a pacalit! Nu pot sapa sub toate aceste tufisuri. Acum trebuie sa ma-ntorc acasa fara oala mea cu aur."

Si asta a facut.

Balaurul cel cu sapte capete

2009-04-22T22:44:00.000-07:00

Balaurul cel cu sapte capete

A fost odata ca niciodata; ca de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de când facea plopsorul pere si rachita micsunele; de când se bateau ursii în coade; de când se luau de gât lupii cu mieii de se sarutau, înfratindu-se; de când se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si s-arunca în slava cerului de ne aducea povesti;
De când se scria musca pe parete,
Mai mincinos cine nu crede.
A fost odata într-o tara un balaur mare, nevoie de cap. El avea sapte capete, traia într-o groapa, si se hranea numai cu oameni. Când iesea el la mâncare, toata lumea fugea, se închidea în case si sta ascunsa pâna ce-si potolea foamea cu vreun drumet pe care îl tragea ata la moarte. Toti oamenii locului se tânguiau de rautatea si de frica balaurului. Rugaciuni si câte în luna si în soare se facusera, ca sa scape Dumnezeu pe biata omenire de acest nesatios balaur, dara în desert.
Fel de fel de fermecatori fusera adusi, însa ramasera rusinati cu vrajele lor cu tot. În cele din urma, daca vazu împaratul ca toate sunt în desert hotarî ca sa dea pe altii… la atîtea iznoave.
Iara dupa ce se duse vestea în tara, mai multi voinici se vorbira sa mearga împreuna la pânda si sa mântuiasca tara de un asa balaur înfricosat. Ei se întelesera între dânsii ca sa faca un foc la marginea cetatii, care era mai apropiata de locul unde traia balaurul, si în care cetate era si scaunul împaratiei, si acolo sa stea sa privegheze pe rând câte unul, unul, pe când ceilalti sa se odihneasca; si ca nu cumva cela ce ar fi de pânda sa doarma si sa vie balaurul sa-i manânce d-a gata, facura legatura ca cela care va lasa sa se stinga focul sa fie omorât drept pedeapsa daca va dormi când ar trebui sa fie destept.
Cu acesti voinici se întovarasi si un om verde, pui de român, stii colea, care auzise de fagaduinta împaratului si venise sa-si încerce si el norocul.
Pornira, deci, cu totii, îsi alesera un loc aproape de groapa si se pusera la pânda. Pândira o zi, pândira doua, pândira mai multe zile, si nu se întâmpla nimic. Iara când fu într-una din zile, cam dupa asfintitul soarelui, pe când era de rând viteazul nostru sa pândeasca, iesi balaurul din groapa si se îndrepta catre voinicii cari dormeau pe lânga foc. Viteazului care priveghea, i se facuse inima cât un purice, dara, îmbarbatându-se, se repezi, si unde se arunca, mare, asupra balaurului cu sabia goala în mâna, si se lupta cu dânsul, pâna îi veni bine si hârst! îi taie un cap, hârst! si-i mai taie unul, si asa câte unul, câte unul pâna îi taie sase capete. Balaurul se zvârcolea de durere si plesnea din coada, de te lua fiori de spaima, viteazul nostru însa se lupta de moarte si obosise, iara tovarasii sai dormeau dusi.
Daca vazu el ca tovarasii sai nu se desteapta, îsi puse toate puterile, se mai arunca o data asupra grozavului balaur si-i taie si capul ce-i mai ramasese. Atunci un sânge negru lasa din ea, fiara spurcata, si curse, si curse, pâna ce stinse si foc si tot. Acum ce sa faca viteazul nostru, ca sa nu gaseasca focul stins când s-or destepta tovarasii lui, caci legatura lor era ca sa omoare pe acela care va lasa sa se stinga focul. S-apuca mai întâi si scoase limbile din capetele balaurului, le baga în sân si iute, cum putu, se sui într-un copaci înalt si se uita în toate partile, ca de va vedea undeva vro zare de lumina, sa se duca si sa ceara nitel foc, ca sa atâte si el pe al lor ce se stinsese. Cata într-o parte si într-alta si nu vazu nicairi lumina. Se mai uita o data cu mare bagare de seama si zari într-o departare nespusa o schinteie ce abia licarea. Atunci se dete jos si o porni într-acolo.
Se duse, se duse, pâna ce dete de o padure, în care întâlni pe Murgila, si pe care îl opri pe loc, ca sa mai întârzie noaptea. Merse dupa aceea mai departe si dete peste Miazanoapte, si trebui sa o lege si pe dânsa ca sa nu dea peste Murgila. Ce sa faca, cum sa dreaga ca sa izbuteasca? O ruga sa-i ajute a lua un copaci în spinare, care, zicea el, îl taiase de la radacina; o învata el sa se puie cu spatele sa împinga, pe când el tot cu spatele la copaci de ceealalta parte va trage cu mâinile, ca sa-i pice în spinare si sa-l ia sa se duca la treaba lui.
Miazanoapte, de mila si de rugaciunea ce-i facu, se puse cu spatele la copaciul care i-l arata viteazul si, pe când împingea, el o lega de copaci cobza, si porni înainte, ca n-avea vreme de pierdut.
Nu facu multa cale si întâlni pe Zorila, dara lui Zorila nu prea îi da mesii a sta mult de vorba, caci, zicea el, se duce dupa Miazanoapte, pe care o luase în goana. Facu ce facu si-l puse si pe dânsul la buna rânduiala, ca si pe ceilalti doi, dar cu mai mare bataie de cap. Apoi pleca înainte si se duse pâna ce ajunse la o pestera mare, în care zarise focul.
Aci dete peste alte nevoi. În pestera acolo traiau niste oameni uriasi carii aveau numai câte un ochi în frunte. Ceru foc de la dânsii, dar ei, în loc de foc, pusera mâna pe dânsul si-l legara. Dupa aceea asezara si un cazan pe foc cu apa si se gateau sa-l fiarba ca sa-l manânce.
Dara tocmai când era sa-l araunce în caldare, un zgomot se auzi nu departe de pestera aceea, toti iesira, si lasara pe un batrân de ai lor ca sa faca asta treaba.
Cum se vazu viteazul nostru singur numai cu unchiasul, îi puse gând rau. Unchiasul îl dezlega ca sa-l bage în cazan, dara voinicul îndata puse mâna pe un taciune si-l azvârli drept în ochiul batrânului, îl orbi, si apoi fara sa-i dea ragaz a zice nici cârc! îi puse o piedica si-i facu vânt în cazan. Lua focul dupa care venise, o apuca la sanatoasa, si scapa cu fata curata. Ajungând la Zorila, îi dete drumul. Dupa aceea o tuli la fuga si fugi pâna ce ajunse la Miazanoapte, o dezlega si pe dânsa, si apoi se duse si la Murgila pe care îl trimise sa-si vaza de treaba. Când ajunse la tovarasii sai, ei tot mai dormeau. Nu începuse, vezi, înca a se arata albul zilei, atât de lunga fu noaptea, fiindca voinicul îi oprise cursul, si asa avu timp destul sa colinde dupa focul care îi trebuia. N-apuca sa atâte focul bine si tovarasii sai, desteptându-se, zisera:
- Dara lunga noapte fu asta, mai vere.
- Lunga da, vericule, raspunse viteazul.
si se umfla din foale ca sa aprinza focul. Ei se sculara, apoi începura a se-ntinde si a casca, dara se cutremurara când vazura namila de lighioana lânga dânsii si un lac de sânge cât pe colo. Zgâira ochii si cu mare mirare bagara de seama ca capetele balaurului lipsesc, iara viteazul nu le spuse nimic din cele ce patise, de teama sa nu intre ura între dânsii, si se întoarsera cu totii în oras.
Când ajunsera în cetate, toata lumea se veselea cu mic cu mare de uciderea balaurului, da lauda sfântului ca trecuse noaptea aia lunga, mai ajunsera o data iara la ziua si ridica pân în naltul cerului pe mântuitorul lor. Viteazul nostru, care vazuse si el lipsa capetelor, nu se framânta deloc cu firea, fiindca se stia curat la inima, si porni catre curtea împarateasca, ca sa vaza ce s-o alege cu capetele fara limbi, caci el întelesese ca aici trebuie sa se joace vreo dracie. Pasamite, bucatarul împaratului, un tigan negru si buzat se dusese d-a minune sa vaza ce mai ala, bala, pe la flacaii ce stau la pânda. si daca dete peste dânsii dormind si peste dihania spurcata fara rasuflare, el se arunca cu satârul de la bucatarie si-i taie capetele. Apoi merse la împaratul cu capetele si i le arata, falindu-se ca el a facut izbânda. Iara împaratul daca vazu ca se înfatiseaza bucatarul curtii cu izbânda, facu o masa mare, ca sa-l logodeasca cu fie-sa, si pusese în gând sa faca o nunta, unde sa cheme pe toti împaratii. tiganul arata la toata lumea hainele sale pe care le umpluse de sânge, ca sa fie crezut. Când ajunse viteazul nostru la palat împaratul cu voie buna sedea la masa, iara cioropina sta în capul mesei pe sapte perne. Cum ajunse la împarat îi zise voinicul:
- Preaînaltate împarate, am auzit ca oarecine s-ar fi laudat catre maria-ta ca el ar fi ucis pe balaur. Nu e adevarat maria-ta, eu sunt acela care l-am omorât.
- Minti, mojicule, striga tiganul îngâmfat si poruncea slujitorilor sa-l dea afara.
Împaratul, care nu prea credea sa fi facut tiganul asta voinicie, zise:
- Cu ce poti dovedi zisele tale, voinicule?
- Zisele mele, raspunse viteazul, se pot dovedi prea bine, porunciti numai ca mai întâi sa se caute daca capetele balaurului, care stau colea la iveala, au si limbile lor.
- Sa caute, sa caute, zise bahnita.
El însa o cam bagase pe mânica, dara se prefacea ca nu-i pasa. Atunci cautara si la nici unul din capete nu gasira limba, iara mesenii înmarmurira, caci nu stiau ce va sa zica asta. tiganul, care o sfeclise de tot si care se caia de ce n-a cautat capetele în gura, mai nainte de a le aduce la împaratul, striga:
- Dati-l afara ca e un smintit si nu stie ce vorbeste.
Împaratul însa zise:
- Tu, voinicule, va sa zica ne dai sa întelegem ca acela a omorât pe balaur care va arata limbile.
- Fugi d-acolo, împarate, zise tiganul care tremura ca varga si se-ngalbenise ca ceara, nu vezi ca calicul asta este un desuchiat care a venit aici sa ne amageasca?
- Cine amageste, raspunse voinicul linistit sa-si ia pedeapsa.
El începu apoi a scoate limbile din sân si a le arata la toata adunarea, si de câte ori arata o limba de atâtea ori cadea si câte o perna de sub tigan, pâna ce, în cele din urma, cazu si el de pe scaun, atât de tare se speriase dihania.
Dupa aceea voinicul nostru spuse toate câte a patit si cum a facut de a tinut noaptea atât de mult timp. Nu-i trebui împaratului sa se gândeasca mult si sa vaza ca voinicul care vorbea avea dreptate, si cum era de suparat pe tigan, pentru miselia si minciuna lui cea nerusinata, porunci si numaidecât se aduse doi cai neînvatati si doi saci de nuci, lega pe tigan de coadele cailor si sacii de nuci si le dete drumul. Ei o luara la fuga prin smârcuri, si unde cadea nuca, cadea si bucatica, pâna ce s-a prapadit si tigan si tot. În urma pregatindu-se lucrurile, dupa câteva zile facu nunta mare, si lua românasul nostru pe fata împaratului de sotie, si tinu veselie mare si nemaipomenita mai multe saptamâni, puindu-l si în scaunul împaratiei, iara fata lacrama si multumi lui Dumnezeu ca a scapat-o de slutenia pamântului, de harapina spurcata. Eram si eu p-acolo si dedeam ajutor la nunta, unde caram apa cu ciurul, iara la sfârsitul nuntei adusera un cos de prune uscate sa arunce în ale guri cascate.
Iara eu încalecai p-o sea si v-o spusei dumneavoastra asa.

ALBA CA ZAPADA Poveste din colectia fratilor Grimm

2009-04-22T22:32:00.000-07:00

ALBA CA ZAPADA

Poveste din colectia fratilor Grimm

A fost odata o imparateasa si intr-o iarna, pe cand
zapada cadea din inaltul nemarginit al cerului, in fulgi
mari si pufosi, craiasa statea intr-un jilt, si cosea langa
o fereastra cu pervazul negru, de abanos. Si cum cosea ea
asa, aruncandu-si din cand in cand privirea la ninsoarea ce
se cernea de sus, se intampla sa se intepe cu acul in deget
si trei picaturi de sange cazura in zapada. Rosul sangelui
arata asa de frumos pe albul zapezii, ca imparateasa ramase
incantata si gandi in sinea ei: "Ce n-as da sa am un copil
alb ca zapada, rosu ca sangele meu si cu parul negru ca
abanosul !"
Trecu timpul, dar nu prea multisor, si imparateasa
nascu o fetita alba ca zapada, rosie ca sangele si cu parul
negru ca abanosul. Si-i dadura numele de Alba-ca-Zapada...
Dupa ce o aduse pe lume, imparateasa muri.
Cum trecu anul, imparatul isi lua alta sotie. Femeia
asta era cadra de frumoasa, dar nespus de trufasa si mandra,
sin-ar fi ingaduit nici in ruptul capului s-o intreaca alta
in frumuseste. Avea o oglinda fermecata si ori de cate ori
se privea intr-insa, nu uita sa o intrebe:

- Oglinjoara din perete, oglinjoara,
Cine e cea mai frumoasa din tara ?

Si oglinda ii raspundea:

- Maria ta esti cea mai frumoasa din intreaga tara
!

Imparateasa zambea fericita, fiindca stia ca oglinda
graieste numai adevarul.
Vezi insa ca Alba-ca-Zapada crestea si se facea pe zi
ce trecea tot mai frumoasa; si cand implini sapte ani, era o
minunatie de fata: frumoasa ca lumina zilei. Si frumusetea
imparatesei incepu a pali inaintea ei.
Si intr-o buna zi, cand imparateasa intreba oglinda:

- Oglinjoara din perete, oglinjoara,
Cine e cea mai frumoasa din tara ?

Oglinda ii raspunse:

- Frumoasa esti, craiasa, ca ziua luminoasa,
Dar Alba-ca-Zapada e mult, mult mai frumoasa !

Downloadeaza tot basmul click pe link

Acul si barosul de Ion Creanga

2009-04-22T22:31:00.000-07:00

Acul si barosul
de Ion Creanga

Acul: - Mosule, de ce esti zurbagiu? Te sfadesti necontenit cu sora-ta nicovala, tipati si faceti larma, de-mi tiuie urechile. Eu lucrez toata ziua, si nime nu-mi aude gura.
- Iaca, ma!... da de unde-ai iesit, Pacala?
- De unde-am iesit, de unde n-am iesit, eu iti spun ca nu faci bine ceea ce faci.
- Na! vorba ceea: a ajuns oul mai cu minte decat gaina. Mai baiete, trebuie sa stii ca din sfadalia noastra ai iesit; s-apoi tu ni cauti pricina?
- Ma rog, iertati-ma! ca daca n-ar fi fost focul, foile, pleafura si omul care sa va faca sa va deie nume, ati fi ramas mult si bine in fundul pamantului, ruginite ca vai de voi.
- Masura-ti vorbele, baiete! Auzi, sora nicovala, cum ne rade acusorul?
- Aud, dar n-am gura sa-i raspund; si vad, dar trebuie sa rabd.
- Vorba ceea, soro: "Sede harbu-n cale si rade de oale". Mai puschiule! Ia sa vedem, ce ai facut tu mai mult decat noi?
- Ce am facut si ce fac, indata t-oiu spune. Ca sa nu lungesc vorba, hainele barbatesti si femeiesti, din crestet pana in talpi, si alte nenumarate lucruri frumoase si scumpe, fara de mine nu se pot face. Mergi la croitor, intra in bordeiu, suie-te in palat, ai sa ma gasesti. Fetele ma pun in cutiute aurite, ma infing in perinute de matasa si ingrijesc de mine ca de un mare lucru.
- Da' in stogul de fan nu vrei sa te puie, mititelule?
- Nici in stogul de fan, dar nici trantit intr-un ungher al ferariei, ca tine. Ia spune-mi: te mai ie cineva in mana decat ferarul?
- Ia asculta, te prea intreci cu saga, piciule! Daca sezi la cinste, si toti ingrijesc de tine, cum zici, de ce li impungi degetele?
- Da impung pe casca gura cel somnoros, pentru ca voiesc sa iasa din mana lui, prin ajutorul meu, multe lucruri folositoare si frumoase. Tu, pentru ce bati ferul cel culcat pe nicovala si ruginit ca si tine? Nu ca sa faci din el lucruri mai bune si mai frumoase?
- Mai... da' bun esti de gura!
- Si de gura, dar si de lucru.
Ei bine, tu mi-ai insirat verzi si uscate; ia stai sa-ti spun si eu pe ale mele: toporul, barda, ciocanul, clestele, vatraiul si nenumarate unelte si masini de fer, unele de-o marime uriesa, iar altele mici si bicisnice ca tine, pututu-s-au face pana n-au trecut pintre nicovala si ilau? Casa, bisericile, corabia, pustile, tunurile si alte lucruri nenumarate, asa-i ca n-ar fi, de nu eram eu? Tu imi spui de haine frumoase; eu t-oiu spune de casa, de sapa, de secere, de coasa si de plug. Tu imi spui mai mult de frumos, eu t-oiu spune de cele neaparat trebuincioase.
- Ma faci sa te-apuc iar la scarmanat, mosule baros. Haine i-au trebuit omului intai, caci nu era sa umble cu pielea goala si descult ca gastele.
- Te-ai incurcat cu socotelile, mai baiete. Ba de mancare si casa i-a trebuit omului intai s-apoi haine frumoase, cum zici tu; cu rufe de ale tale iti ghioraiesc matele de foame. Ai auzit vorba ceea, ca "Golatatea incunjura, iar foamea da de-a dreptul".
- Mai! da' ruginit mai esti!
- Ruginit cum sunt, eu v-am facut si trebuie sa ascultati de sfaturile mele.
- Asa este, dar te prea lauzi; las' mai bine sa te laude altii. Si tu faci trebi bune, si eu; numai atata, ca tu faci lucruri mai din topor, eu mai delicate; tu sezi totdeauna cu ferarul cel uns de carbuni, iar eu sed cu croitorul si cu tot felul de persoane.
- Iar ai inceput, ghibirdic fudul si guraliu? Croitorul tau trebuie sa impunga mai mult de zece ori, pana cand ferarul meu ma radica o data; croitorul tau rupe alta data pe zi cate zece ace; ferarul insa ma are pe viata, ba ma poate lasa si de zestre la copiii de copiii sai. S-apoi inca una: cine dintre acesti doi mesteri e mai grebanos si mai gubav? Ferariul meu, ori croitoriul tau?
- Mosule! esti batran si multe mai stii; fie pe-a dumitale.
- Bine mititelule! Ia acum ai mai venit de-acasa. Zi mai bine ca industria sau mestesugurile, noi le-am adus in lume; ca bogatiile cele mari, noua se datoresc. Mi-ai zis ruginit si t-ai zis cioplit; mie-mi pare bine ca stranepotii mei sa fie mai ciopliti decat mine; cu timpul se cioplesc toate... Numai nu va fuduliti si nu uitati obarsia voastra, ca nu cumva sa va ciopliti prea tare si sa ramaneti care fara urechi, care fara dinti, care fara gura, care fara zimti, adeca niste cioarse de nici o treaba. C-apoi atunci iarasi mi-ti ajunge dragus la caus, si sora-mea nicovala va va tine in spate, iar eu va voiu bate pe ruda pe samanta, ca sa prindeti la minte.

Tom si Jerry - Trap Happy

2009-03-29T09:42:00.000-07:00

Tom si Jerry - Trap Happy

Tom and Jerry - Barbecue Brawl

2009-03-29T09:41:00.000-07:00

Tom and Jerry - Barbecue Brawl

Tom and Jerry - The Invisible Mouse

2009-03-29T09:40:00.000-07:00

Tom and Jerry - The Invisible Mouse

Chip & Dale - Mickey Mouse Pluto's ChristmasTree

2009-03-29T09:39:00.002-07:00

Chip & Dale - Mickey Mouse Pluto's ChristmasTree

Pluto - Pluto's Kid Brother

2009-03-29T09:39:00.001-07:00

Pluto - Pluto's Kid Brother

Pluto - Wonder Dog

2009-03-29T09:38:00.000-07:00

Pluto - Wonder Dog

Pluto - Playmate

2009-03-29T09:37:00.002-07:00

Pluto - Playmate

Ciocanitoarea Woody si Nuca de Cocos

2009-03-29T09:37:00.001-07:00

Ciocanitoarea Woody si Nuca de Cocos

Ciocanitoarea Woody la Restaurant

2009-03-29T09:36:00.001-07:00

Ciocanitoarea Woody la Restaurant

Baloo si Mowgli

2009-03-29T09:34:00.000-07:00

Baloo si Mowgli

Sylvester si Tweety-Home, Tweet Home

2009-03-29T09:33:00.000-07:00

Sylvester si Tweety - Home, Tweet Home

Bugs Bunny - Tortoise Wins by a Hare

2009-03-29T09:32:00.000-07:00

Bugs Bunny - Tortoise Wins by a Hare

Bugs Bunny- Baseball Bugs

2009-03-29T09:31:00.001-07:00

Bugs Bunny- Baseball Bugs

Bugs Bunny - Bugs Bonets

2009-03-29T09:29:00.000-07:00

Bugs Bunny - Bugs Bonets

Bugs Bunny - Big house bunny

2009-03-29T09:28:00.000-07:00

Bugs Bunny - Big house bunny

Silly Symphony - King Neptune

2009-03-29T09:27:00.001-07:00

Silly Symphony - King Neptune

Walt Disney - Ferdinand The Bull

2009-03-29T09:25:00.000-07:00

Walt Disney - Ferdinand The Bull

Walt Disney - Mickeys Fire Brigade

2009-03-29T09:24:00.001-07:00

Walt Disney - Mickeys Fire Brigade

CHIP 'N' DALE & DONALD DUCK - THREE FOR BREAKFAST

2009-03-29T09:21:00.000-07:00

CHIP 'N' DALE & DONALD DUCK - THREE FOR BREAKFAST

Donald Duck - Lucky Number

2009-03-29T09:20:00.001-07:00

Donald Duck - Lucky Number

Donald Duck - Donald's ostrich

2009-03-29T09:19:00.000-07:00

Donald Duck - Donald's ostrich

Donald Duck - Donald Gets Drafted

2009-03-29T09:18:00.000-07:00

Donald Duck - Donald Gets Drafted

Tom and Jerry - Texas Tom

2009-03-25T01:24:00.000-07:00

Tom and Jerry - Texas Tom

Tom and Jerry - Two Little Indians

2009-03-25T01:23:00.002-07:00

Tom and Jerry - Two Little Indians

Tom and Jerry - 4 iulie

2009-03-25T01:23:00.001-07:00

Tom and Jerry - 4 iulie

Tom si Jerry - Tom In Love

2009-03-25T01:19:00.001-07:00

Tom si Jerry - Tom In Love

TOM & JERRY - THE MILLION DOLLAR CAT

2009-03-25T01:18:00.000-07:00

TOM & JERRY - THE MILLION DOLLAR CAT

TOM & JERRY - Jerry And The Lion

2009-03-25T01:17:00.001-07:00

TOM & JERRY - Jerry And The Lion

Tom si Jerry - Cat Fishin

2009-03-25T01:00:00.000-07:00

Tom si Jerry - Cat Fishin

Mickey Mouse - Mickey magician

2008-10-27T07:28:00.000-07:00

Mickey Mouse - Mickey magician

Chip & Dale - Mickey Mouse Pluto's ChristmasTree

2008-10-27T07:25:00.000-07:00

Chip & Dale - Mickey Mouse Pluto's ChristmasTree

Ursul păcălit de vulpe

2008-10-27T07:14:00.000-07:00

Ursul păcălit de vulpe - Desene Animate pentru cei mici !

Desene Animate Pentru copii mici si mari

2008-10-27T00:13:00.000-07:00

Blogul a luat naştere pentru a oferii celor mici, sau părinţilor mai puţină bătaie de cap când încearcă să găsească un desen animat pentru copilul lor drag, desenele sunt pe categorii aşa că nu le-ar fii dificil să aleagă ce desen vor pentru copilul lor, gata vorbăria şi vizionare plăcută !